După năutul prăjit, humusul e a doua formă de preparare a năutului în preferințele mele. Consumul năutului are grămezi de beneficii pe care le aduce conținutul de fibre, vitamine, minerale și proteine. Una peste alta, e o leguminoasă demnă de luat în seamă.
În esență, prepararea humusului necesită minim: năut fiert, pasta de susan (tahini) și zeamă de lămâie. Pornind de aici, ce vă inspiră să adăugați în el e binevenit: iaurt, ardei iute, usturoi, ulei aromat, ardei copți, avocado, chimen, chili, curry, sfeclă, pesto, orice vă inspiră.
Humusul meu de azi e cu ardei copți.
Ingrediente humus:
400 g boabe năut fiert
2 linguri tahini
2 căței de usturoi
1 linguriță ulei de măsline
Zeama de la o lămâie
Sare după gust
2 ardei capia copți
Ingrediente tahini:
120 g semințe de susan
3 linguri ulei vegetal neutru ca aromă
un praf de sare
Preparare:
În situația în care nu folosiți năut la conservă, deja fiert, partea cea mai de lungă durată a rețetei este hidratarea și fierberea năutului.
Ca să fim siguri că nu creează nicio neplăcere și iese gustos și cât mai untos, e preferabil ca înainte de fierbere să înmuiem năutul vreo 12 ore. Dacă se poate, de pe o zi pe alta. După ce l-am spălat în câteva ape, adăugăm în apa de înmuiere (o cantitate generoasă pentru că parte din ea va fi absorbită) o lingură rasă de bicarbonat. Asta îl va ajuta să fiarbă mai ușor și să-și desprindă cojițele mai abitir. După perioada de înmuiere, clătim din nou năutul și îl punem la fiert, din nou, cu puțin bicarbonat. La fierbere va face spumă, o adunăm și mai lăsăm la fiert măcar jumătate de oră. Schimbăm apa, dar e bine să punem apă fierbinte și continuăm să fierbem năutul 2-3 ore. Adăugăm sare abia după jumătatea timpului de fierbere. Verificăm câteva bobițe ca să testăm dacă sunt fierte. Răcim și, dacă avem o cantitate prea mare, putem păstra la congelator ce prisosește pentru moment.
Varianta cea mai ușoară e totuși năutul la conservă.
Pasta de susan, tahini, se găsește de cumpărat, la borcan, însă, e extrem de simplu să o preparăm acasă și muuuult mai ieftin. Vă recomand să încercați.
Semințele de susan se încălzesc un pic într-o tigaie fără ulei. Cât să degaje aroma și fără să se maronească. Le lăsăm la răcit, apoi le băgăm într-un blender și le mărunțim cât mai fin cu putință. Merg și în râșniță. Odată mărunțite, adăugăm uleiul, un praf de sare și mixăm în continuare până obținem o pastă lichidă și fină. Și gata!
Dacă aveți un blender sau un robot bun, puteți pune direct semințele de susan și uleiul odată cu năutul.
Pentru prepararea humusului, mixăm boabele de năut, tahini, zeama de lămâie și sarea până obținem o pastă. Apoi adăugăm orice alte ingrediente suplimentare, în cazul meu, aici, ardeii copți.
Garnisim cu o lingură de ulei de măsline, semințe de susan și ce mai vrem noi.
Îl servim frumușel alături de lipii, felii de pâine, tulpini de apio, bastonașe de morcov, pe felii de ardei gras, crackers sau chiar garnitură.
Este cu mult mai gustos dacă nu-l mâncați rece, ba chiar ușor încălzit.
